Cine sunt eu și de ce m-am născut pe planeta aceasta?

Dup-atât-amar de vreme, am mai scris și eu la blog!

În ultima vreme am avut o perioadă mai încărcată și mi-a fost imposibil să intru aici și să filosofez, căci pentru asta există un blog (nu numai pentru a le spune și altora ce faci peste zi), nu?

În primul rând sunt și eu un om, o ființă socială dotată cu inteligență superioară mamiferelor. Sau, cel puțin aceasta este una dintre definiții. Cu siguranță, eu sunt un om care, la fel ca și ceilalți s-a născut și-și caută locul în lume. La fel ca și ceilalți și eu am un suflet, o conștiință. Poate că nu am conștiința curată, dar mai am încă multe de învățat astfel încât să nu mai fac greșeli. E normal ca noi, oamenii să facem greșeli, să fim impuri, deoarece numai Dumnezeu este perfect.

Sunt un om. Poate că pe unii i-ar interesa cum mă numesc, de unde vin, care e menirea mea în lume. Ei bine, eu nu știu decât faptul că sunt un om. Ca oricare, am și eu un nume (ca măcar print-atât să mă deosebesc de ceilalți), o mamă și un tată, o familie, prieteni și dușmani. Poate că acum spun că nu-mi pasă de aceste detalii, dar trebuie să recunosc că a fost, cândva o vreme, și că va mai urma, când îmi păsa de toți și de toate și țineam la statutul meu social. La ce bun să mă îngrijesc de aceste lucruri pământești (nume, faimă...) dacă atunci când voi muri nu le voi lua cu mine dincolo? Din păcate aceasta este o componentă a personalității mele. Omul are „zile”, sentimente, reacționează în diverse feluri în diverse contexte și se întâmplă chiar să reacționeze diferit chiar și în același context.

Revenind, cine sunt eu? Sunt doar un om. Asta știu cu certitudine. Din păcate am o vârstă prea fragedă ca să mă fi cunoscut încă pe mine. Eu încă nu mă cunosc suficient. Încă nu știu cine sunt cu adevărat. De cele mai multe ori port o mască, fie ca să mă apăr, fie ca să-i apăr pe ceilalți. Aici reacționez într-un fel, aici reacționez într-un alt fel, depinzând de ceea ce-mi dictează fie mintea, fie inima. Cine sunt eu? Sunt un om și sunt de părere că abia la sfârșitul vieții mă voi fi cunoscut cu adevărat și-mi voi fi dat seama cine sunt eu căci omul cât trăiește, învață.

Apoi, de ce m-am născut pe această planetă? Simplu, că așa a vrut Dumneazeu. Și ar fi drăguț din partea noastră, să respectăm ceea ce vrea Creatorul, că sigur El știe ce e mai bine pentru noi. M-am născut aici și îmi dau seama că aceasta face parte din planul Domnului pentru mine și pentru ceilalți.